respiratia corpului. Alocarea drepturilor, respectiv, a pastei de dinti si de ras, a lamelor, săpunului, cremei de ghete se face cu întreruperi de câteva luni din cauza lipsei fondurilor.

I.2. Cazarmare
Supraaglomerarea unitătilor prin înfiintarea Bazelor de Instructie (B.I.) a determinat înrăutătirea conditiilor de cazare a militarilor. Desi Regulamentul Serviciului Interior (RG 1) prevede ca în dormitoare fiecare militar să dispună de câte 10 mc de aer, acest lucru nu se întâmplă. Un dormitor de 100 de oameni este ceva obisnuit în Bazele de Instructie, cu paturi supraetajate si cu un spatiu de circa 30 de cm între paturi. WC-urile, care se află la mică distantă de dormitor nu sunt dezinfectate din lipsă de clor, ceea ce sporeste riscul aparitiei unor focare de infectie. Contrar prevederilor RG1, uscătoarele de haine care ar fi trebuit să existe pe lângă fiecare dormitor sunt aproape inexistente.

I.3. Hrana
În ciuda meniurilor stabilite si care ar trebui să contină 4.000 de calorii pe zi, hrana soldatilor abia dacă are în jur de 2.500-3.000. Desi din depozitele de alimente se livrează cantitătile de alimente necesare, o parte din acestea nu mai ajung în farfuriile soldatilor. Această situatie a fost sesizată în nenumărate rânduri si de presa militară, fără nici un rezultat concret însă. Meniul trupei se bazează, în mare proportie, doar pe fasole si cartofi; hrana, de cele mai multe ori necomestibila, este extrem de deficitară în privinta continutului de vitamina C, ceea ce determină aparitia unor forme incipiente de scorbut.

I.4. Sănătatea
Infirmeriile din unitătile militare nu sunt încadrate cu personal suficient. În cazul în care există personal, acesta tratează superficial problemele de sănătate cu care se confruntă militarii. Medicamentele de care dispun infirmeriile sunt insuficiente si, uneori, depăsite moral (este cazul, de exemplu, al tetraciclinei folosite pe post de antibiotic).
Ceea ce este, poate, mai grav, este faptul că, în cazul în care un medic acordă, totusi, atentie unei probleme medicale, scutirea acordată unui militar nu este recunoscută de comandantii militari. Au fost semnalate cazuri, în special în Bazele de Instructie, în care militarii bolnavi au fost scosi la program, desi erau scutiti de efort fizic de către medici.
Cabinetele stomatologice nu sunt dotate cu aparatura corespunzătoare, iar, uneori, medicii stomatologi sunt pusi în situatia de a acorda consultatii de medicină generală.
O mare problemă cu care se confruntă marea majoritate a unitătilor militare o constituie igiena precară a militarilor. Pe de o parte, soldatii sunt obligati să poarte numai lenjeria si ciorapii oferiti de armată, iar dacă la inspectia de dimineată sunt descoperiti că au chiloti sau ciorapi "civili" sunt pedepsiti. Numai că lenjeria oferită de Armată nu lasă corpul să respire, după o zi de instructie transpiratia nu se evaporă. În plus, lenjeria este schimbată o dată pe săptămână. În ceea ce priveste ciorapii, militarii primesc trei perechi pentru un ciclu de instructie de patru luni.
O altă problemă în ceea ce priveste igiena o constituie spatiile insalubre în care militarii servesc masa. Soldatii nu se pot spăla pe mâini înainte de intrarea la masă, deoarece nu există chiuvete la intrarea în cantină iar acolo unde există, acestea sunt plasate la iesirea din sala de mese. Tăvile în care militarii îsi iau farfuriile cu mâncare sunt murdare de grăsime deoarece personalul de serviciu din sala de mese nu le spală. Tacâmurile sunt murdare din acelasi motiv iar medicii de unitate nu se interesează să remedieze aceste deficiente.

I.5. Baza materială
La acest capitol unitătile sunt extrem de deficitare. Bazele de instructie, de exemplu, nu posedă căsti de otel pentru toti militarii iar completele de protectie chimică sunt ca si inexistente. Cu mari eforturi se reuseste confectionarea de tinte pentru instructie. Un exemplu interesant îl constituie cazul DEVO. DEVO - Dispozitivul Electrooptic pentru Verificarea Ochirii - este constituit dintr-o tijă care se introduce în teava armei. În momentul în care militarul apasă pe tragaci, din capătul tijei se proiectează pe un panou o rază în infrarosu care activează anumiti senzori. În acest fel se pot verifica deprinderile căpătate de soldati în procesul de instructie a tragerii si se pot corecta rapid si ieftin deficientele. Însă, desi avantajele folosirii DEVO sunt mai mult decât evidente, această instalatie nu se mai foloseste desi aproape că nu există unitate care să nu o posede chiar în mai multe exemplare.

II. FACTORUL UMANII.

1. Cadrele
Există două categorii antagoniste de ofiteri în Armată: cei care s-au format înainte de 1989 si cei care au preluat functii de comandă după. Problema cu care se confruntă Armata este că prea putine cadre care s-au format în ultimii ani detin functii de conducere importante. Cu toate acestea, o caracteristică relevantă o constituie la ambele categorii lipsa de cultură si incapacitatea de a-si dezvolta un orizont de gândire care să depăsească limitele cazărmii. Pregătirea psihologică lipseste aproape cu desăvârsire.
Acest lucru nu înseamnă că nu există si exceptii, irelevante, însă. Alarmant de multe cadre au pasiunea alcoolului, pe care-l consumă în cantităti imense chiar si în timpul serviciului. Această stare a fost determinată de mai multi factori printre care insuficienta motivare financiară sau lipsa locuintelor pentru cadre. În plus, aplicarea programului de restructurare a armatei a dus la suprasolicitarea cadrelor din unitătile active din cauza lipsei de personal.
Un factor important în ceea ce-i priveste pe militarii angajati pe bază de contract l-a constituit anul trecut retrogradarea acestora de la gradul de sergent la cel de caporal. Nemultumiti de această situatie, aproape toti fostii sergenti angajati, deveniti caporali, au renuntat să mai vină la serviciu în uniformă.

II.1. Trupa
În general, soldatul român care-si satisface stagiul militar cu termen normal sau redus este privit de către cadrele militare ca un sclav. Nu doar pentru că trebuie să execute corvezile prevăzute prin regulamente, ci si pentru că un comandant are drepturi aproape nelimitate asupra soldatilor din subordine. Aceste drepturi s-au împământenit în ultimii ani, chiar dacă nu sunt prevăzute de regulamente. Soldatul este obligat să repare televizorul sau masina comandantului, fie el subofiter sau ofiter, să-i aducă băutura la întoarcerea din permisie, sau să-l împrumute cu bani pe acesta.
Soldatul român nu este motivat să-si satisfacă stagiul militar, care este privit doar ca o pierdere inutilă de timp si bani. În plus, putinul elan patriotic cu care vine soldatul în cazarmă este rapid spulberat de tratamentul aplicat de către superiori.
În mod paradoxal, institutia Armatei, atât de bogată în ceea ce priveste cultura organizatională (simboluri, ceremonii, traditii, etc.), foloseste ineficient acest instrument de conditionare a performantelor si functionalitătii.
Nu este lipsit de importantă faptul că în unele unităti soldatilor li se solicită bani pentru diversele cheltuieli legate de materiale de întretinere: ulei de armă, vopsea sau var.
O situatie alarmantă o constituie discriminarea etnică practicată de gradati si de ofiterii inferiori fată de soldatii apartinând minoritătilor maghiară si rromă. Acestia sunt pusi să execute corvezile cele mai neplăcute (să curete WC-urile, de exemplu), iar în marea majoritate a timpului sunt jigniti în mod sistematic cu apelative peiorative : "bozgori" - maghiarii sau "tigani borâti" - rromii. Pentru distractia gradatilor, maghiarii (care în cele mai multe cazuri vorbesc foarte prost limba română) sunt obligati de gradati sau ofiteri să defileze citind "Treceti batalioane române Carpatii", iar rromii trebuie să danseze ursul sau să cânte cântece de petrecere.

III. FACTORUL PSIHOLOGIC

III.1. Fisele de cunoastere
La sosirea în cazarmă, fiecărui soldat i se întocmeste o fisă de cunoastere psihologică. Desi, teoretic, acestea ar trebui să fie folosite pentru realizarea unui portret psihologic al fiecărui militar, în realitate fisele sunt considerate de către ofiteri doar o muncă birocratică inutilă. Informatiile cuprinse în fisele de cunoastere se referă atât la datele antropologice ale fiecărui soldat, datele personale, cât si date cu privire la anturajul acestuia si contin câteva elemente de identificare a tipului de personalitate căruia îi apartine. Fisele ar trebui să fie completate cu maximă atentie, însă, de cele mai multe ori, ele sunt completate la întâmplare, mai ales în ceea ce priveste datele antropometrice. Chiar si asa, fisele nu sunt studiate de către comandantii de plutoane (nepregătiti din punct de vedere psihologic), desi ar putea oferi informatii valoroase despre militari. În acest mod comandantii pierd ocazia de a-si cunoaste oamenii din subordine si, mai ales, de a-i întelege. Se ajunge astfel la situatii în care anumite probleme, cum ar fi incapacitatea soldatului de a-si coordona miscările sau încetineala cu care acesta dă răspunsuri să fie considerate rea-vointă si pedepsite ca atare. Incompetenta în materie de cunoastere psihologică determină comandantii să facă erori grave în gestiunea conflictelor, care sunt rezolvate, de cele mai multe ori, prin abuzul de putere al celui mai mare în grad.

III.2. Recompense si sanctiuni
Desi există o clasificare a acestora, în realitate nu se tine seama de acest lucru, preferându-se să se pedepsească chiar si prima greseală cu o sanctiune cât mai dură. În mod ilogic, sanctiunile sunt acordate chiar si pentru greseala cea mai neînsemnată, însa recompensele nu, considerându-se că îndeplinirea unei sarcini, oricât de dificile, este firească, si, deci, nu mai trebuie răsplătită. Desi pedepsele colective sunt interzise, greseala unui singur soldat determină pedepsirea întregii subunităti.
Permisiile sunt acordate contra unor beneficii: gradatii care propun soldatii pentru permisii le conditionează acest lucru de aducerea unor pachete cu mâncare de acasă, iar ofiterii care le aprobă asteaptă sticle cu băutură de la soldati.

IV. Pregătirea

IV. 1. CLRMG
Orele afectate în programul de instructie pentru CLRMG (acronim pentru Cunoasterea Legilor si Regulamentelor Militare Generale) sunt de cele mai multe ori înlocuite cu ore de instructie de front. Conform programului, regulamentele militare sunt studiate în general după ora 16.00, când cadrele militare sunt plecate acasă iar de supravegherea militarilor se ocupă gradatii. Acestia sunt liberi să-si scoată subordonatii la instructie, deoarece nici un ofiter nu va interzice acest lucru. În plus, regulamentele sunt extrem de putine, în mare măsură datând de dinainte de 1989. Chiar dacă în anul 2000 a apărut o nouă versiune a RG1, exemplarele sunt rare.
În plus, mai grav ni se pare că militarilor în termen nu le sunt prelucrate nici măcar notiuni elementare de DIU (Drept Umanitar International), care cuprinde între altele, tratamentul aplicat populatiei civile în caz de conflict armat precum si drepturile prizonierilor. Orele de DIU există în programul de instructie dar nimeni nu le acordă atentie.
În ceea ce priveste CLRMG, mai grav este că o mare parte a ofiterilor nu cunosc în mod clar prevederile regulamentelor. Trebuie precizat faptul că, desi România a aderat la Tratatul de interzicere a minelor antipersonal, instructia militarilor cuprinde inclusiv acest punct. Nu doar studierea minelor în calitate de concept, ci chiar modul de utilizare,
instalare, etc. .

IV.2. Instructia
După cum am precizat deja, principala componentă a instructiei o reprezintă pregătirea fizică si instructia de front (întoarcerile de pe loc si din mers, pasul de defilare, punerea si scoaterea baionetei). Instructia tactică este neglijată, modalitătile de comunicare (telefonie, statii radio, etc.) sunt tratate extrem de superficial si doar la nivel teoretic iar componenta motorizată (TAB) la fel. Predomină în continuare conceptia potrivit căreia succesul în luptă este asigurat de atacul la baionetă cu strigăte de "URA".
Desi puterea de foc a grupei de infanterie s-a schimbat prin introducerea mitralierei de companie, tactica de luptă a grupei se bazează în continuare pe sprijinul de foc al trăgătorului de la pusca mitralieră. În ceea ce priveste interoperabilitatea dintre arme, această notiune lipseste chiar ca si concept.

V. CONCLUZII
Armata Română nu este capabilă să riposteze în cazul unui atac. Acest lucru îl vom demonstra pe larg într-un raport viitor dedicat unitătilor operative. Armata nu se poate baza pe loialitatea soldatilor, tratati ca niste sclavi, slab instruiti si prost echipati si nici pe tehnica de luptă învechită moral si fizic. Soldatul român este tratat ca un sclav, iar lipsa unei motivatii îl determină pe acesta să trateze extrem de superficial serviciul militar. Nu trebuie neglijată nici lipsa consilierilor psihologici din unităti, fapt ce a detrminat o crestere alarmantă a numărului de sinucideri si dezertări în ultimii ani. Desi s-a mediatizat intens reintroducerea preotilor militari, extrem de putine unităti au asa ceva, iar soldatilor nu li se permite să meargă la biserică. Igiena si starea de sănătate a militarilor sunt neglijate, hrănirea soldatilor se face la un nivel extrem de slab (s-a ajuns ca, în goana după profit, societătile care au contract de furnizare a hranei să amestece resturile zilei anterioare realizând performanta de a oferi cartofi amestecati cu fasole), instructia este deficitară la numeroase capitole.
Factorii de decizie ar trebui să se implice pentru a schimba această stare de lucruri.

la 5 ani si 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la delapidare, distrugere de inscrisuri, fals intelectual si uz de fals. Judecatorii au remarcat la Vantu inca din 1981 "staruinta pentru realizarea activitatilor ilicite". Ulterior, ajuns "mare om de afaceri", a declarat ca n-a incalcat decat legea circulatiei.
Banii luati de SOV de la FNI, prin interpusi, au capatat caracteristicile unui credit intern interzis de lege. In conditiile in care rascumpararile de unitati de fond au fost facute de terte persoane si, ulterior, sumele au fost virate in contul lui SOV, fara a exista un document care sa ateste obligatia de virare, suma de 131 miliarde de lei, cu care Vantu a participat la capitalul BID, este ilegala.
"Bidoanele" lui SOV - modul in care banii au devenit mai albi. Echipa de spalatori: Sorin Ovidiu Vantu, Calin Mailat, Cora Dana Popa, Jana Patrasca, Ana Maria Gabor, Carmen Popa, Roberta Lilica Dragomir, Cristina Carmen Nitu, Sorin Freciu. Ancheta Politiei si Parchetului a fost inlesnita de sesizarea BNR din 27.09.2000 care a descoperit ca 131 miliarde de lei (din cele 180 miliarde de lei care au constituit capitalul social pentru crearea BID) provin dintr-un credit intern.
Schema "aspiratorul" debuteaza cu o duzina de "investitori" care au fost folositi de SOV in activitarea de purificare de bani. Sumele proveneau din rascumpararea unitatilor de fond FNI.
BRS este rezerva de cash a lui SOV. Printre actionarii bancii lui Vantu: SOV, Gheorghe Fulga, seful SIE, Alexandru Ionas, seful SECI Romania, Constantin Teculescu - presedintele CEC - Mihai Fercala - presedintele SIF Transilvania. Banca Romana de Scont este fosta Banca ASTRA din Brasov preluata de Gelsor SA in 1998. In toamna anului 2000, SIF Transilvania si SIF Oltenia plus ceilalti actionari ai bancii au vrut sa preia pachetul majoritar detinut de Gelsor, dar tranzactia a cazut. Incepand cu 11 decembrie 2001, BNR a instituit regimul special de decontare a transferurilor de fonduri la BRS.
"Rostogolirile" au generat marea ciordeala de la BRS-ul lui SOV. Credite fictive prin firme "moarte" de la o companie la alta. Schema era simpla: presedintele BRS, Teodor Nicolaescu, si SOV umblau ilegal in conturile clientilor, introduceau sume mari de bani, deci creditau conturile, apoi tot ei scoteau banii. Mai toate creditele pe care le-a acordat BRS s-au dus in firme fictive. Practic, la BRS gaurile negre au fost mutate dintr-un loc in altul. BNR a decis ca, incepand cu 3 ianuarie 2000, sa introduca administrarea speciala la BRS.
Dupa ce a dat lovitura cu FNI si FNA, Vantu s-a orientat spre locuri unde mai existau bani de la stat: ASTRA, SIF-urile. ASTRA a scos bani din bancile solide si a depus 8 milioane dolari la SOV-BRS garantand afacerea "Cuartul". Directorul "Cuartul", Costel Alic, membru PSD, trebuia sa returneze, in august 2001, 50 miliarde de lei. Bomba explodeaza cand apare adresa prin care ALIC cerea ASTREI sa se reesaloneze creditul "conform noului contract incheiat cu BRS" pe o perioada de inca cinci ani. BRS a incheiat contractul fara sa-l intrebe pe garant, respectiv ASTRA. Banii ASTREI au disparut si in buzunarele lui Vantu. Din 4,5 milioane de dolari, Astra nu mai are decat 500.000 de dolari.
Pusculita SOV Gelsor - cheagul SOV Gelsor - a fost inaugurata de cativa dintre bunii prieteni ai lui Vantu din PDSR. Numai FPP II Moldova a emis in 1996 bilete la ordin in favoarea Gelsor in valoare de 3,3 milioane dolari. Pagubele totale cauzate BANCOREX de FPP II Moldova si SOV-urile lui Vantu s-au ridicat in final la 30 de milioane de dolari.
Vlad Soare, chiar inainte de a pleca de la BANCOREX, a aprobat pentru Vantu o emisiune de obligatiuni de 50 de miliarde de lei. O suma identica tot pentru obligatiuni SOV Invest a fost aprobata si de Banca Agricola impotriva avizului de supraveghere bancar. AVAB a facut plangere penala la Parchet dezvaluind ilegalitatile. A doua zi, Vantu a virat 80 de miliarde in contul AVAB. Acelasi Vantu l-a angajat pe Vlad Soare, oferindu-i un salariu astronomic.
Cel putin de 30 de fosti parlamentari, majoritatea de la PDSR, au fost cumparati de Vantu. Asa se explica votul din Camerele reunite, pentru aprobarea survolului avioanelor NATO spre Iugoslavia. Inca de pe atunci s-a comentat, de catre parlamentarii care il cunosteau pe Sorin Ovidiu Vantu, ca este periculos daca, intr-o problema atat de grava, ce tine si de viitorul Romaniei in NATO, s-a apelat la un mafiot.
Cand si-a dat seama ca s-au strans suficienti bani in FNI, Vantu l-a mituit cu cateva sute de mii de dolari pe Ion Angelescu, presedintele CENTROCOOP, pentru a accepta sa cumpere pe bani grei 51% din actiunile FNI. Cand si-a dat seama ca FNI si FNA sunt pe duca, Vantu a infiintat ilegal Fondul GELSOR in valuta. Fondul nu a obtinut aprobarea BNR.
Vantu a cumparat cu 800000 de dolari vila fostului primsecretar din Bacau. In padurea Otopeni, SOV si-a construit o adevarata fortareata in stil columbian, in valoare de patru milioane de dolari. Palatul din str. Paris valoreaza 3 milioane de dolari.
In Valea Jiului exista 2 firme fantoma ale lui SOV: Terra Line si Terra Voice.
Dupa declansarea scandalului FNI, imperiul Gelsor si-a mutat flotila de nave din Portul Tulcea. Cele sapte nave, in valoare de cateva zeci de miliarde lei, au fost trimise pe Bratul Sf. Gheorghe al Dunarii.
Gelsor s-a infiltrat in turismul Deltei prin intermediul firmei ATBAD, al carui pachet majoritar l-a obtinut prin tertipuri de la defuncta Credit Bank, dupa care SOV a cumparat numeroase nave de lux si pontoane (din banii de la FNI). A preluat si pachetul majoritar de la Deltarom Tulcea cu ridicola suma de 2 miliarde de lei, punand astfel mana pe hotelurile "Lebada" din Crisan, "Sulina" din Sulina si "Salcia" din Maliuc, precum si pe tabara de tineret "Rosu" care apartinea BTT. Toate hotelurile au fost inchise, chipurile pentru modernizare, lasand Delta fara nici un hotel.
Banca lui Vacaroiu a falimentat FNI. Vantu a recunoscut ca a luat bani de la FNI pentru BID. La 29 octombrie 1999, Vacaroiu se lauda la Pitesti ca prin februarie 2000, noua banca va fi deschisa: "Va fi unicat pe piata financiara romaneasca". Argumentul sau suprem: unul dintre principalii actionari va fi patronul grupului Gelsor, Sorin Vantu. Cu numai cateva luni inainte de aceasta declaratie, Vacaroiu semnase contractul cu SOV pe 6 iunie 1999, prin care accepta sa fie platit ca "specialist" cu 10,8 miliarde lei (peste 700.000 de dolari).
Doua duzini de functionari GELSOR s-au prezentat pe 17 decembrie 1999 la Banca Internationala a Religiilor pentru a cumpara cate un milion de actiuni, in total 20 de milioane de actiuni la valoarea de 10.000 de lei bucata. Ulterior, cand au fost somati pentru a pregati banii, acestia au dat din colt in colt: "Trebuie sa vorbim cu dl Sorin Vantu. El e cu banii".
Milioane de dolari soseau cu viteza cosmica de la BANCOREX pe adresa lui Vantu, cu garantii SIF Moldova: 800.000 de dolari - 13 iunie 1996; 900.000 dolari - 14 iunie 1996; 655.000 dolari - 24 iunie 1996, 500.000 dolari - 12 octombrie 1996; 650.000 dolari - 13 octombrie 1996.
Intr-un interviu, Vantu recunoaste cu tupeu: "FNI a functionat ca un Caritas", adaugand, tot cu tupeu: "Da, da, banii care s-au pierdut s-au dus in buzunarul cuiva"
SOV controleaza "doi si-un sfert" - UM 0962. Relatia este extrem de importanta pentru acoperirea hotiilor de tip FNI, BRS si BID, ofiterii din IGP desemnati sa ancheteze afacerile lui SOV fiind la cheremul colonelului Traian Marinescu - adjunct al comandantului 0962.
Pe 29 octombrie 1999 a demarat prin societatea de asigurare "Metropol" o inginerie de spalare "legala" a banilor. SOV cumpara 970.929 actiuni cu un leu, subscrie la majorarea capitalului social cu 2.607.725.000 lei. Incheie la aceeasi data un contract de finantare in valoare de 12.392.275.000 lei. In mai 2000 retrocedeaza catre actionarii cedenti cele 970.929 actiuni la valoarea lor nominala de 25.000 lei pe actiune. "Profitul" obtinut prin revanzare: 9.272.248.054 lei.
SOV l-a sponsorizat pe Ion Iliescu cu 300 de milioane de lei pentru campania electorala din 2000. Banii au fost virati Fundatiei Romane pentru Republica si Democratie, unde presedinte era chiar Ion Iliescu.
Prin FINECO ("vehicul" pentru BID), SOV l-a avut principal partener pe Nicolae Vacaroiu.
Legatura sefilor SRI si SIE, Radu Timofte si Gheorghe Fulga, cu SOV a fost recunoscuta public de Vantu si este deocamdata ignorata de CSAT.
Cele 32 de firme la care SOV este actionar (majoritar sau numai in participatie) sunt urmatoarele: Gelsor SA, Grupul Gelsor SA, BRS, BID, ADAS Asigurare si Reasigurare, Academia Catavencu, Curentul SA, OMNIASIG SA, Societatea de leasing GELSOR SA, Gelsor ASSETS Management SA, Gelsor NETWORK SA, Gelsor Consulting SA, Vantu Sorin Ovidiu Company, Editura Ion Cristoiu SA, INSOMAR SA, IMOLA NETWORK SA, TERRA LINE SRL, TERA VOICE SRL, SS INVEST SRL, COL TRONIX EUROPE SA, COMTERA SRL, Financiarul Press SRL, Delta Miraj SRL, Imola SA, Institutul de Economie si Afaceri SA, Logic Telecom SA, Lumea Magazin SA, TERACROSS 2000 SRL Covasna, TWO For One SA, G-TV SA, Romcapital Invest SA, Romanian News SRL.
SOV a comandat asasinate. Lista contine urmatoarele nume: Catalin Harnagea, Dan Andronic, Dan Fischer, Costel Bobic, Petre Mihai Bacanu. El a decis lichidarea fizica a persoanelor pe care le considera "vinovate" de dezvaluirile din presa legate de FNI.
Intermediarul gasit de Vantu pentru a aranja asasinatele este Calin Mailat, un personaj din lumea interlopa aflat in solda lui SOV. Numai pentru asasinarea lui Harnagea a platit 70.000 de dolari.
Sever Muresan a declarat in data de 19 septembrie 1996 ca PDSR a trimis la el "un intermediar, pe unul Vantu de la Gelsor", caruia sa-i dea cinci milioane de dolari pentru campania electorala.

Armaghedon 5

Ce face si drege Nastase de nu intram in NATO


Arestarile armagedonilor de saptamana trecuta au fost justificate politic - cum cu seninatate isi asuma premierul Nastase - prin "periclitarea relatiilor internationale"; mai concret, dl. Nastase a facut referire la apropiatul summit NATO de la Praga, in vederea caruia domnia-sa desfasoara acum o intensa activitate diplomatica pe care Raportul Armagedon o sabota.

Noi credem ca, intr-adevar, nu nastrusnicele Rapoarte, ci activitatea dlui Nastase este extrem de importanta pentru intrarea in alianta mult visata. Tocmai asta ne ingrijoreaza. Pentru ca performantele domniei-sale sunt exact ceea ce partenerii de negocieri vor lua in calcul pentru a se decicide daca suntem credibili. Iata de ce va propunem un Raport Armagedon dedicat unui capitol esential pentru integrare: care sunt performantele guvernului Nastase in domeniul inzestrarii armatei. Inzestrare pentru NATO inseamna sa raspunzi corect la urmatoarele 2 mari intrebari: cu ce anume te dotezi si, respectiv, de la cine. A treia problema se refera la resurse - integrarea ne va costa cateva (7-8) miliarde de dolari. Dar sa le luam pe rand. Mai intai, trebuie sa
anuntam cu cuvenita solemnitate, ca armata nu se doteaza haotic, ci planificat. Planul este, in schimb, haotic. Sub aparenta seriozitatii si a transparentei, o H.G. (960/2000) descrie cele 19 programe de inzestrare ale armatei. Dintre toate acestea, specialistii au reusit sa identifice 4 programe relevante pentru integrare si inca 2 partial utile.

Restul, daca ar fi sa arunce ochii pe dansele un delegat al NATO ar crede ca citeste o revista de umor negru militar. Unul dintre proiectele prezentate ca succese este modernizarea Mig-urilor 21 (LANCER). Peste 100 de aparate au fost dotate cu creier inteligent de catre firma Israeliana ELBIT. Cost 340 milioane de dolari, la care se adauga 180 milioane - pentru nerealizarea exportului pe care trebuia sa-l asigure ELBIT partenerilor romani. Mai recent se solicita un rahat de 3 milioane de dolari pentru achzitionarea unei instalatii de antrenament, asta in conditiile in care instalatia autohtona pentru IAR99 este compatibila. (Cazul - dimpreuna cu contul NITH UBS 697957 Lugano 9496 - este in studiul Comisiei pentru Abuzuri a Camerei Deputatilor).

Lista aparentelor gugumanii comise in ultimii 12 ani este impresionanta: incepand cu celebra afacere Motorola a generalului Stanculescu (10 milioane de dolari), modernizarea elicopterelor PUMA cu sistemul SOCAT (25 de bucati, 100 milioane dolari) modernizarea Masinii de Lupta a Infanteriei (MLI) cu tunuri Oerlikon generatie 1975 (cehii au preferat anul 1989), motor Perkins, si turele Rafael (vom reveni, merita), Razboiul electronic - (50 milioane de dolari), sistemul de transmisiuni STAR (cel putin 100 milioane) si care continua sa inghita bani, avioane Hercules fabricate in 1959 si multe altele (aparatura medicala). Nota caracteristica este de brambureala generala, ca
s-a achizitionat ce a picat din comertul cu firme specializate in lucrul cu fraieri sau cu escroci; care rezolva "carpeli" si dotari cu armament/munitie aflat la limita expirarii morale sau fizice. Una peste alta, pe varza asta, Romania a cheltuit in 10 ani aproximativ 4,7 miliarde de dolari. La Marsa, unde pentru modernizarea MLI venise ca partener firma americana Sharp-Shooter se ajunsese in faza de prezentare a prototipului (1995). Cum insa investitia americano- romana ameninta sa devina unul dintre putinele exemple sanatoase, la demonstratia publica nu a venit nici un oficial. Ca raspuns, presedintele SUA - pe atunci Clinton - a supus Romania unui moratoriu de 180 de zile de interdictie a exportului de armament. Programul a fost suspendat la Marsa si pornit de la 0 la Mizil. Mizilul producea tancuri si, pentru civili frigidere ecologice - o linie modernizata. Au fost oprite tancurile si frigiderele, iar azi acolo zac in lazi componente de 40 milioane de dolari pentru MLI. In acelasi timp, la Marsa au ramas pe drumuri cateva mii de muncitori. Motivul? Marsa producea in timp ce Mizilul consuma.

Comisionul cel gras se face la cumparare. Reparatiile, resaparile, astea da! produc comisioane, mai ales daca achizitionezi inutilitati. Asa se face ca dupa 10 ani si 4,7 milioane de dolari, avem lazi cu resturi, niste avioane si elicoptere care zboara ele, dar nu ne ajuta la integrare. Dar poate ca ne ajuta sa ne aparam, cat de cat, de inamici mai mici, pana la o inzestrare adevarata, nu-I asa? va veti intreba dumneavoastra, neincrezatori in dezastrul pe care-l descrisei. Pai, n-are rost sa facem noi evaluarile.

Faceti-le voi: ungurii au 20 bucati avioane atac F16 si 24 avioane de lupta si bombardament Grippen (Saab); la sol stam, insa net mai bine: in timpul penultimei mineriade (1999), cand cohortele lui Cozma se indreptau de nestavilit asupra capitalei, Constantinescu a hotarat sa fie scoase tancurile. De la Craiova au fost pregatite 16 bucati, dintre care vreo 10 n-au reusit sa treaca de poarta unitatii, iar pana la destinatie, adica la 60 de km, au ajuns 2. Asa ca raspunsul la aceasta intrebare cred ca l-a oferit deja celebra reclama "Dormi linistit, Armata lucreaza pentru tine" Pai asta seamana a sabotaj - veti sari voi, cititori cel putin la fel de onesti ca noi - daca de o suma egala cu jumatatea datoriei externe ne-am ales cu ace brice si carice! Corect. Iar sabotorii au fost identificati de puzderia de articole publicate de presa - inclusiv de Academia Catavencu. Sunt de notorietate cazurile lui Athanase Stanculescu, Popa Florentin - considerat a fi marele campion gral Zaharia - cel care i-a succedat la inzestrarea armatei, cat timp Popa Florentin s-a mutat secretar destat pe probleme militare la Ministerul
Industriilor; mai recent, dl. Decebal Ilina si-a depus si domnia-sa semnatura pe o serie de contracte dintre cele mai favorabile integrarii in gasca spagarilor.

Dar aceste personale sunt importante in primul rand pentru ca ele creaza partia legala pentru stolul de comisionari care indatoreaza tara pentru a-si produce comisioanele de importatori. O figura aparte ramane dl. Popa Florentin, care joaca si la aceasta categorie. Domnia-sa este cercetat pentru conturile din Elvetia si presupusa firma inscrisa pe numele fiicei in Ungaria; se vorbeste despre un comision de 5 milioane de dolari la un singur contract.

De asemenea nu ne-a scapat relatia speciala - pe care au consemnat-o unele articole - pe care ar fi avut-o, intre altii, cu aghiotantul sau Mugurel. N-am comenta noi chestia asta, daca in pozitia in care se afla - controlul achizitiilor militare - pidosnicia nu l-ar fi expus santajului unor comercianti de arme si, se presupune, al unor servicii speciale.

Despre Naor - fostul amiral israelian, devenit unul dintre cei mai importanti smecheri de armament pe relatia cu Asia si Africa - se povesteste ca a exhibat o fotografie in care se putea observa cum pistilul Florentin se odihnea in caliciul lui Mugurel. Chestia asta l-a costat o arestare intempestiva, iar in inchisoare a fost violat prieteneste de colegii de celula, ca nu cumva sa rateze mesajul. Dar, daca revenim la cei aflati inca in libertate, sa stiti ca viata nu le e usoara nici acestor comercianti. Adica nu credem ca e la indemana oricui ca pentru un contract de 10 milioane de dolari nu numai sa nu se organizeze licitatie, ci sa-ti apara numele srl-ului in anexele secrete ale unui act normativ (Hotararea 211/2000, reinnoita in 2001, pentru instalarea de sisteme de protectie si paza la Ministerul Apararii) Deci, e vorba despre firma UTI. Iar in afara de aceasta firma mai sunt vreo 30 de SRL-uri care au primit acreditarea MapN si au fost agreate de MAE pentru comert cu armament si alte bunatati.

Relatia cu NATO este moarte curata pentru aceste firme. Un contract serios, de cateva miliarde de dolari, cu cateva firme mari producatoare de echipamente pentru NATO nu mai lasa loc tunurilor de cateva sute de milioane cu parteneri din regiune. Va puteti imagina ce resurse arunca in joc famiglia asta ca sa blocheze relatia cu clubul atlantic. Unul dintre premierii romani a recunoscut, dupa cateva luni de la instalare, intr-un context intim, ca a incercat dar n-a reusit sa le sparga reteaua Ceea ce este mai nasol este ca recent, ransnistrienii au semnat cu Moscova un acord de partaj pentru depozitele de armament ale Armatei 14. Ele sunt, in prezent, scoase la vanzare. Zeci de tone de Kalashnikoave&co pe care - minor inconvenient - nu le pot vinde chiar ei. Intermediarii sunt chiar firmele de genul celor pe care vi le-am descris. La ora asta zumzaie la Tiraspol, alaturi de toti Naorii Terrei. Cu precizarea ca trebuie sa imparta castigurile cu Moscova.

In tot acest timp, Romania ar dori sa intre in NATO. In acest scop, unii politicieni responsabili au inteles care este raspunsul corect in problemele de inzestrare. Stim, aici o sa radeti, n-avem ce face, este vorba chiar de Ion Iliescu. Presedintele urma sa faca o vizita in SUA in septembrie. Stabilise, intre alte intalniri cu sarmale, si o lista de contacte cu reprezentanti ai marilor producatori din industria de aparare - alde Mc.D.Douglas, General Dynamics si altii. A urmat, in loc de vizita, 11 septembrie. Dupa care, a urmat in loc de Iliescu, in vizita, Adrian Nastase. Care nu s-a intalnit cu nici unul dintre cei de pe lista presedintelui. La intoarcere din State, premierul a facut un popas la Londra. Aici urma sa se consume un moment istoric pentru relatiile Romaniei cu NATO: era pregatit un contract mamut de coperare cu BeA Systems - (un concern multinational european care include companii germane, franceze, suedeze) recte cheia pentru NATO. Romania se dota si devenea producatoare si exportatoare de produse ale industriei de aparare, in calitate de partener cu BeA Systems.

(vom prezenta intr-un armagedon viitor detalii ale contractului. Ei bine, Nastase n-a semnat nimic. Au semnat cehii, dupa o saptamana. Din toata oferta, au mai ramas doua fregate britanice, care costa cate 500 milioane de dolari fiecare. Nici aici nu intelege dl. Nastase ce se intampla. De aceea ne framanta o ultima intrebare: dle Nastase, credeti in NATO?

Mircea Toma (Academia Catavencu)
(va urma)